Browse By

Elogiu prietenului meu cel mai bun

Chiar daca au trecut aproape 2 zile de cand s-a intamplat, de fiecare data cand inchid ochii nu vad altceva decat privirea lui speriata. Ma trezesc strigandu-l prin casa de nebun, asteptand sa sara de dupa usa sau sa stea pe pervaz maraind la porumbeii de pe blocul vecin. E greu, dar i-am promis ca nu va fi uitat niciodata. E foarte greu sa merg dintr-o camera in cealalta si sa nu-l vad facut covrig langa calorifer sau tolanit pe hainele de abia spalate.

Am trecut prin situatii dificile, am avut parte de dezamagiri, dar oricat de greu ar fi fost, ochii aia mari se uitau fix in sufletul meu si-mi ofereau alinare. As vrea sa am puterea sa mi-i amintesc asa cum au fost in cei aproape 4 ani in care a fost prietenul meu cel mai bun si incerc si acum sa-mi conving mainile sa nu mai tremure cand ma gandesc la el. Probabil ca ma comport ca un copil si sunt constient ca nu ar fi stat langa mine pentru totdeauna, dar cum ziceam si unui apropiat, ghemotoacele astea de blana n-ar trebui sa moara cu ochii in lacrimi, plini de frica. Ar trebui sa aiba parte de o viata lunga, de tolaneala la caldura si alintaturi.

“ar trebui”

Nu stiu unde ar fi ajuns daca nu l-am fi luat cu noi, acasa, atunci cand nu era decat un pui abandonat. As vrea sa cred ca a avut ocazia sa se bucure de mai mult timp in compania unor oameni care l-au indragit si pe care el i-a considerat prieteni.

Nu stiu a “carei forte pe care n-o inteleg” a fost decizia sa mi-l ia atat de violent fix din sufletul meu. Nu inteleg cum pe acelasi pamant, o fiinta care nu stia decat sa doarma, sa manance si sa iubeasca sa se sfarseasca atat de brusc si alta care-si decapiteaza si transeaza copilul de 6 luni sa-i fie permis sa-si duca viata la bun sfarsit.

Nu, nu cred ca exagerez.

La revedere prietene, n-am sa-ti zic adio pentru ca o sa ne mai intalnim. Lumea o sa afle de tine, de cat ai insemnat pentru mine si o sa faci mult bine, chiar daca nu mai esti printre noi.

Pe 16 februarie, primul si cel mai bun prieten patruped din viata mea a fost rupt de sufletul meu chiar in timp ce-l tineam in brate. Am incercat in zadar sa-l resuscitez timp de 15 minute. Cauza probabila: cardiomiopatie, o boala de inima des intalnita in randul pisicilor care poate sa nu aiba niciun simptom pana in momentul decesului.

tomitomi

Sunt constient ca indiferent de ce si oricat as scrie eu, nimic nu te va aduce inapoi, asta nu inseamna insa ca nu pot face bine in numele tau. La revedere, iti voi simti lipsa in fiecare zi.

Iti multumesc pentru ca ai facut parte din sufletul meu atat timp.

[tube]b2Hayn1tNpE[/tube]

Post by Cătălin Baciu.
(Vizitat de 19 ori, 1 vizite astazi)

3 thoughts on “Elogiu prietenului meu cel mai bun”

  1. G says:

    Desi am fost ownat de tine mid, nu iti port pica si iti sunt alaturi de tine in aceste momente grele prin care treci. rip matza…

  2. Thor says:

    Salut Cata. Imi pare sincer rau. Ca posesor de motan pot sa inteleg prin ce treci.
    Nu am auzit de boala asta. Ma gandesc sa il duc pe al meu la un control. Chiar nu e vreo sansa sa fie depistata din timp?

  3. Sakin says:

    Un animal de companie iti poate fi mai drag decat orice prieten. Singurul lor ‘defect’ este faptul ca nu le intelegem, desi traiesc mereu cu senzatia ca ei ne inteleg perfect pe noi. Imi pare rau de suferinta ta si te inteleg perfect.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>