Another brick in the wall
Trebuie sa recunosc,am o pasa proasta,o zi de Duminica de tot rahatul si am cazut pe ganduri. Am cazut pe ganduri despre chestii generice ce ne privesc , mai exact pe noi,simplii oameni tehnici . Am trait o viata in IT punand suflet la fiecare enter pe care l-am dat,urand lenea,mediocritatea , sacrificandu-mi familia si prietenii pe altarul IT-ului.
Sincer imi pun intrebarea unde duce acest drum ? Cand vom fi cu sufletul impacat ca AICI e locul nostru si acolo ne vom depune icrele de IT-isti. Vom fi fericiti vreodata in domeniul asta? Ma uit in jurul meu si ma deprima ce vad,o armata de robotei cu capul in ecrane negre bucurandu-se dupa 12 ore de munca ca au rezolvat niste bitzi? WTF ?
Bitzi? Va inteleg perfect pentru ca sunt unul dintre ei , desi nu am fost intreaga mea viata asa…m-am transformat undeva pe parcurs. Fiecare isi gaseste fericirea in ceea ce face, daca dupa 12 ore de butonat la un lucru , necontenit te face fericit se numeste PASIUNE si o inteleg perfect. Problema e ca PASIUNEA e o forma de energie pura , un lucru sfant. Ceea ce ma deranjeaza este ca si in cazul religiei ca este exploatata necorespunzator. Energia aceasta e infinita si se produce cu o singura conditie , natural.
Daca fortezi pe cineva sa produca PASIUNE nu va iesi nimic din asta. Exista si in domeniul IT ca si in cazul altor forme de energie niste “baieti destepti” care vand energia. O ambaleaza,ii pun fundita si o vand.
Nimic rau in asta. Acesti baieti destepti in domeniul nostru se numesc salesi,head hunteri,etc si alte specii care salasuiesc in peisajul IT. Tinta lor ? Oamenii TEHNICI. Totul se bazeaza pe ei. Si nu uitati. Multi TEHNICI poate sa fie oameni de vanzari dar NICIODATA vanzarile nu pot sa fie TEHNICI.
A fi tehnic necesita sa te nasti TEHNIC. Noi va oferim PASIUNEA noastra , voi tratati-ne cu RESPECT. In momentul in care nu exista RESPECT si incercati pe noi voodoo de prin cartile voastre cu titlul “cum sa ii prostesti pe toti si sa nu isi dea seama “ ganditi-va ca ne jigniti inteligenta. Imi amintesc ca vorbeam cu cineva din HR intr-o companie mare si tipa respectiva avea un motto “ Sunt oameni care pentru o lauda ar muta muntii “.
Nu spun ca aprecierea nu e buna , dar sa fie sincera si curata , nu cred ca japonezii ar mai fi avut “kamikadze” daca ofiterul cu o fatza perversa ii spunea “am incredere in tine ,stiu ca poti , vei fi soldatul lunii”. Toate porcariile astea cu “angajatul lunii” , aprecierea fara margini sunt menite de a produce profit.
Avand licenta in economie , tocmai cu titlul “Managementul resurselor umane” va pot spune ca omul e fericit printr-un echilibru fragil intre apreciere si bunastare . Bunastarea costa o firma , mai ales daca ar multe guri de hranit , pe cand aprecierea , e gratis. Cuvintele nu costa nimic. Putem face o alta paralela . Sa luam ca exemplu o corida, taurul fiind omul tehnic ambitios. Noi vedem provocarea la fel cum vede taurul culoarea rosie.
Suntem provocati sa atacam de toreador,luptam , murim dar nicidoata taurul nu e aplaudat , florile, aplauzele le primeste toreadorul. Din ce cauza ? Taurul nu vede decat provocarea ce e in fata. Nu se gandeste ca pe spatele lui , toreadorul mananca , bea si fute , cei care au arena au incasat bani pe bilete ,toata arena sta pe spatele TAURULUI. Iar in acest caz TAURUL merita RESPECT.
NOI, TEHNICII suntem acei TAURI , succesul spectacolului depinde de noi, indiferent cate bilete ati vanduti , noi umplem arena , noi luptam si murim daca e nevoie . Restul au lipit afise , au rupt bilete .
La fel si pentru HR-iste din corporatii,la fel dedic si pentru head-hunteritze respectati omul ca sa fiti respectati la randul vostru.
Morala : DON`T FUCK WITH THE BULL.