Blog

Cine esti cand nu te vede nimeni? (chestionarul pentru depistarea atasamentului la final)

Frumoasa intrebare, nu-i asa? Intrebarile simple sunt cele mai profunde. Si cel mai greu e sa raspunzi la intrebarile simple. Cine esti, de unde vii si incotro te indrepti. Ce e iubirea, care e rostul tau pe acest pamant, ce e normalitatea si cat de normal esti tu.

Cine esti cand esti doar tu cu tine? Cat de bine iti este? Care sunt gandurile tale? Cum e mai bine, sa iti pui mereu intrebari sau sa treci prin viata fara sa cauti aceste raspunsuri?

Probabil e mai simplu pentru cei care gandesc mai putin la aceste aspect dar ce sens si farmec ar mai avea viata sau cat de searbada ar fi fara aceste cautari de raspunsuri. Sa nu mai punem la socoteala si starea de bine pe care o vei cunoaste in momentul in care vei reusi sa si raspunzi la unele dintre ele.

Observ, analizez si chiar stau de vorba aproape zilnic cu oameni care isi pun aceste intrebari. Persoane care se simt nelinistite, neintelese, respinse de societate pentru ca nu au aceleasi preferinte sexuale sau religioase ca si majoritatea sau pur si simplu oameni normali care vor sa se cunoasca mai bine si cauta niste raspunsuri.

O parte dintre acestia raman blocati in propriile ganduri iar o parte merg mai departe, citesc literatura psihologica si chiar apeleaza la consiliere de specialitate, urmeaza o terapie si au si rezultate.

Cine esti cand nu te vede nimeni

Este o intrebare simpla dar profunda. Face referire la cum te simti si cum te comporti cand esti doar tu cu tine insuti. Daca esti dependent de cineva sau de ceva, ca sa te simti bine si sa fii linistit si echilibrat, sau pur si simplu tu esti propriul tau univers.

Doar tu poti sa iti raspunzi la aceasta intrebare, indicat este sa fii sincer! Nu poti sa te minti la nesfarsit sau sa ascunzi in cele mai “prafuite dulapuri” ale sufletului gandurile care te macina si care nu iti dau pace. Nu poti sa fugi la nesfarsit de singuratate, de frica de a nu ramane singur sau de a nu fi parasit, doar pentru ca ti-e teama si nu ti-e deloc confortabil sa stai doar tu cu tine.

Cunosc in acest moment doua persoane, le stiu de mai bine de 10 ani, care traiesc singure si asumate. Le e bine asa. Nu asta e idea pe care doresc sa o induc, nicidecum nu incurajez singuratatea sau solitarismul ci doar vreau sa te incurajez sa continui drumul tau spre autocunoastere pentru ca sa te simti bine atat in singuratate cat si in prezenta altor persoane. Cele doua cunostinte ale mele au cunoscut ambele variante dar au ales singuratatea. Asa le este lor cel mai bine.

Ce te-ai face daca de maine persoana de langa tine pentru care ai creat o oarecare dependenta, ar disparea din viata ta?

Sunt multe persoane care raspund “ as innebuni daca l-as pierde/as pierde-o” sau “daca parintii mei ar pati ceva eu as ramane al nimanui”. Incearca te rog sa lupti cu aceste temeri si sa te bazezi mereu, in tot ceea ce faci, doar pe fortele proprii. Nu-ti crea dependente emotionale fata de lucruri si persoane, devino dependent emotional de tine, de persoana ta!

Tipurile de atașament apărute în perioada timpurie a copilăriei

Stiu ca in copilarie poate am fost educati intr-un fel in care ne-am dezvoltat un anume tip de atasament si o anumita dependenta de mama, de tata sau de bunici iar apoi la maturitate am avut tendinta sa ne inlocuim mama cu iubita sau tatal cu partenerul de viata. Aceste actiuni inconstiente nu sunt insa si sanatoase. Ba din contra, sunt chiar periculoase. In aceste situatii ajungem sa fim de fapt nefericiti pentru ca mereu vom trai cu teama – ce anume se va intampla daca vom pierde persoana de care suntem in acest moment dependent!

Intr-o relatie acest tip de atasament poate fi letal, mai ales cand intalnesti o persoana care se simte sufocata de dependent ta.

S-a constatat că tipurile de atașament apărute în perioada timpurie a copilăriei se păstrează și în perioada adultă, în ceea ce privește relațiile cu ceilalți indivizi și mai ales în ce privește relațiile intime. Dar asta nu inseamna ca in cazul in care in mica copilarie ai achizitionat un tip de atasament nesanatos, acesta nu poate fi corectat.

Conform lui John Bowlby, parintele Teoriei Atasamentului, există 3 tipuri de atașament.

Atasamentul sigur, persoanele din această categorie nu se tem să depindă de alții sau alții să depindă de ele; consideră că sunt demne de iubire și respect și au încredere în oameni, plecând de la premisa că intențiile acestora sunt bune, în general. Sunt foarte calzi, reușind să se apropie rapid de ceilalți și să-și creeze relatii intime, fără teama de a fi abandonați sau sufocați. Nu se tem nici de singurătate.

Atașamentul anxios-ambivalent, al doilea tip de atașament, se referă la persoanele de regulă, sunt foarte nesigure. Acestea cer de la partener foarte multe dovezi de afecțiune și apropiere, deoarece consideră că nu sunt iubiți și apreciați așa cum ar trebui sau simt că urmează să fie părăsiți. Au o stimă de sine scăzută și tendința de a dezvălui prea mult despre ei. Sunt foarte geloși și posesivi. De obicei sunt percepuți de ceilalți ca fiind prea insistenți și sufocanți.

Al treilea tip de atașament este atasamentul evitant. Aceste persoane apreciază singurătatea, izolarea. Nu au încredere în celalți și nici nu vor să depindă de aceștia. Se tem de relațiile intime stabile, preferând mai degrabă aventurile de-o noapte. Într-o relație sunt foarte distanți, deși partenerii lor își doresc să se apropie de aceștia. Sunt cei mai predispuși să-și înșele partenerul și se despart frecvent.

Te las acum sa iti descoperi propriul tip de atasament pe care l-ai dezvoltat in timp cu sfatul sa incerci sa fii cat se poate de sincer!

Chestionarul pentru depistarea atasamentului

Pentru a masura atasamentul si a diferentia subiectii in functie de stilul de atasament am folosit chestionarul lui Collins si Read (1990) : AAS (Adult Attachement Scale).

Chestionarul este alcatuit din 18 itemi, cate 6 pentru fiecare tip de atasament, astfel:

  • atasament securizant: itemii 3, 4, 7, 13, 14, 17;
  • atasamentul evitant: itemii 1, 2, 5, 15, 16, 18;
  • atasamentul anxios-ambivalent: itemii 6, 8, 9, 10, 11, 12;

Fiecare item este insotit de o scala in 5 trepte (1-dezacord puternic, 2-dezacord partial, 3-nu stiu, 4-acord partial, 5-acord puternic). Subiectii sunt rugati sa evalueze pe aceste scale in ce masura afirmatiile continute de itemi caracterizeaza, in general, pe ei si modul lor de a simti.

Se calculeaza media aritmetica a scorurilor obtinute de subiecti la fiecare stil de atasament si se obtin astfel trei scoruri, cate unul la fiecare tip de atasament.

Se considera ca subiectul are stilul de atasament la care scorul obtinut este cel mai mare. Se utilizeaza aceasta metoda de stabilire a stilului de atasament deoarece nu exista tipuri pure, fiecare persoana avand tipul ei specific de atasament.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *